Cum l-a convins Arethia Tătărescu pe Brâncuși să realizeze ansamblul monumental de la Târgu Jiu
Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu reprezintă un capitol esențial în înțelegerea modului în care arta, memoria și comunitatea se intersectează în cultura românească. În spatele celebrului ansamblu monumental de la Târgu Jiu nu se află doar talentul unui artist, ci și un efort civic remarcabil, în care o femeie a jucat un rol crucial în aducerea lui Brâncuși „acasă”. Casa Tătărescu din București, prin prezența lucrărilor sculptate de Milița Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, devine astfel un spațiu simbolic în care se reunesc aceste istorii și se păstrează o filiație artistică importantă.
Cum l-a convins Arethia Tătărescu pe Constantin Brâncuși să realizeze ansamblul monumental de la Târgu Jiu
Constantin Brâncuși reprezintă o figură centrală în istoria artei moderne, iar povestea ansamblului de la Târgu Jiu reflectă întâlnirea dintre creația sa și voința unei comunități conduse de Arethia Tătărescu. Prin inițiativa Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, în frunte cu Arethia, și cu sprijinul ucenicei lui Brâncuși, Milița Petrașcu, a fost posibilă realizarea unui proiect cultural și urbanistic cu o semnificație profundă. Casa Tătărescu din București adăpostește astăzi obiecte sculptate de Milița, conectând fizic aceste nume și oferind o perspectivă intimă asupra acestui traseu cultural.
Arethia Tătărescu și infrastructura civică a memoriei
Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, a avut un rol esențial în materializarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu. Ca președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, ea a orchestrat o mobilizare ce a implicat strângeri de fonduri, organizare și susținere instituțională. Această organizație civică a fost motorul care a transformat un proiect de memorie într-un demers public coerent, în care arta nu era doar un obiect, ci un element integrat în viața comunității.
Drumul spre Brâncuși: rolul Miliței Petrașcu ca punte umană
Înainte ca propunerea să ajungă la Constantin Brâncuși, ea a fost adresată Miliței Petrașcu, ucenica sculptorului, care a recomandat cu fermitate implicarea maestrului. Această recomandare a fost un moment definitoriu, demonstrând că relațiile și încrederea din mediul artistic au fost decisive în realizarea ansamblului. Milița Petrașcu a rămas o figură importantă, nu doar ca continuatoare a tradiției brâncușiene, ci și ca liant între artist și inițiativele civice din Gorj.
Ansamblul monumental de la Târgu Jiu: un proiect cultural și urbanistic integrat
Ansamblul, cunoscut și sub denumirea Calea Eroilor, a fost conceput ca o axă urbană care leagă malul Jiului de zona cazărmilor, prin Grădina Publică. Proiectul a presupus nu doar realizarea sculpturilor, ci și o infrastructură complexă: exproprieri, trasarea străzii în linie dreaptă și integrarea simbolică a spațiului. Această dimensiune face din ansamblu un exemplu de arhitectură monumentală în care arta și orașul se întrepătrund.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Casa Tătărescu din Strada Polonă 19: un spațiu al continuității culturale
Casa Tătărescu găzduiește o serie de lucrări sculptate de Milița Petrașcu, care leagă direct universul artistic al lui Constantin Brâncuși de un spațiu intim, domestic. Aceste obiecte, precum o bancă și un șemineu, păstrează o expresie a formelor esențiale inventate de Brâncuși, dar reinterpretate într-un cadru care nu este monumental, ci reflectă o memorie personală și o prezență discretă a artei în viața cotidiană. Astfel, Casa Tătărescu devine un punct important al traseului cultural care leagă trecutul artistic de prezent.
Componentele ansamblului monumental și cronologia realizării
- Masa Tăcerii (1937) – simbolizează momentul de reflecție și pregătire;
- Poarta Sărutului (1937) – marchează trecerea într-un spațiu al memoriei;
- Aleea Scaunelor (1937) – introduce ritmul și repetitivitatea în parcurs;
- Coloana Infinitului (1938) – închide axa cu o verticalitate ce exprimă recunoștința fără sfârșit.
Realizarea ansamblului a implicat și o inginerie complexă, în special pentru Coloana Infinitului, turnată la uzina din Petroșani, cu o înălțime de aproape 30 de metri și o greutate de circa 29 de tone. Acest echilibru între meșteșug și monumentalitate reflectă felul în care Brâncuși a înțeles opera sa ca o sinteză între idee și materialitate.
Legătura între Brâncuși, Arethia și Milița: o rețea culturală
Interacțiunea dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu nu este simplu o succesiune de evenimente, ci reprezintă o rețea socială și culturală în care arta devine expresia unui proiect mai larg de memorie și identitate. Arethia a fost motorul civic, Milița a funcționat ca punte umană și artistică, iar Brâncuși a adus conceptul esențial al formelor care transcend reprezentarea. Această colaborare a făcut posibilă nu doar realizarea ansamblului, ci și consolidarea unei tradiții de respect și valorizare a patrimoniului.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Care este semnificația ansamblului Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși?
Ansamblul Calea Eroilor reprezintă o axă monumentală care leagă spațiul urban din Târgu Jiu prin sculpturi ce simbolizează memoria eroilor din Primul Război Mondial. Este un proiect integrat de artă și urbanism care exprimă recunoștința și memoria colectivă într-o formă esențializată.
Cum a contribuit Casa Tătărescu la păstrarea moștenirii lui Constantin Brâncuși?
Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, care mențin vie legătura artistică și culturală cu maestrul. Prin aceste obiecte, casa devine un spațiu de continuitate a patrimoniului brâncușian într-un cadru intim, contribuind la păstrarea și valorificarea memoriei artistice.
Care a fost rolul Arethiei Tătărescu în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu?
Arethia Tătărescu, prin conducerea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a fost principalul motor civic al proiectului, mobilizând resurse, sprijin instituțional și organizare. Ea a transformat inițiativa într-un demers cultural și social de amploare, facilitând astfel colaborarea cu Constantin Brâncuși.
De ce este importantă sculptura Masa Tăcerii în contextul operei lui Constantin Brâncuși?
Masa Tăcerii este o piesă cheie în ansamblul de la Târgu Jiu, invitând la reflecție și liniște. Ea marchează începutul traseului simbolic și reflectă concepția lui Brâncuși despre esențializarea formelor și experiența spațială a memoriei.
Cum a influențat Milița Petrașcu relația dintre Brâncuși și comunitatea românească?
Milița Petrașcu a fost liantul între Brâncuși și inițiativele civice din România, facilitând recomandarea sculptorului pentru ansamblul de la Târgu Jiu. Ea a reprezentat o punte culturală și artistică esențială pentru consolidarea moștenirii brâncușiene în țară.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
